1725-a fost semnalata aici o prima biserica acoperita cu paie,intre bisericile recenzate de catre Paul Lazla.Demn de amintit este faptul ca din Mizies au ramas cunoscuti in epoca mesterii constructori de biserici Lupa si Laza Toader care au construit in 1731 biserica din Topa de Jos.
1872-preot la Mizies era Gheorge Roman,din familia viitorului episcop si mitropolit;acesta era casatorit si avea 2 copii,ca semn al prestigiului de care se bucura,casatoria preotului Gheorghe Roman fusese oficiata la Arad,chiar de episcopul din acea vreme Ioan Metianu.
1885-la 5 februarie,s-a facut o invoire pentru construirea bisericii.
1886-in iulie s-a pus piatra de temelia a biserici.
1887-la 23 octombrie s-a ridicat pe biserica Sf Cruce;biserica sa edificat prin stradania judelui comunal Daniel Romanul,fratele Mitropolitului Miron Romanul.
1888-sa terminat de construit biserica din piatra si cu acoperis din sindrila;biserica a fost sfintita la 29 august 1888 de catre Mitropolitul Miron Romanul insotit de catre episcopul Aradului Ioan Metianu.
1898-documentele mentioneaza existenta unei biserici caer nu avea casa parohiala sau alte bunuri mobile,dar avea 12 iugare de pamant bisericesc in valoare de 600 de florin si un capitol de 739 de florini si 95 de crutari.Este consemnat numarul credinciosilor 586 de suflete 289 de barbati si 297 de femei si organizarea lor in 120 de gospodarii.
duminică, 16 mai 2010
Lazile de zestre de la Budureasa
Lazile de zestre de la Budureasa
Lazile de zestre se confectionau din lemn de fag.Arborele este ales din padure de catre mesterul ladar.Arborele ales pentru prelucrare trebuie sa fie cat mai frumos,fara noduri pentru a se putea prelucra cat mai usor.
Dupa ce arborele este fasonat potrivit dimensiunilor necesare se crapa in bucati potrivit cerintelor dupa care se cioplesc cu unealta numita barda.
Materialul obtinut se pune la afumat pentru a-si primi culoarea necesara,atractiva.Dupa obtinerea culorii se trece la prelucrara,relizarea obiectelor necesare ca: hambare,mese si scaune,lazi de zestre.
Dupa asamblarea acestora mesterul ladar realizeaza cu ajutorul compasului diferite forme si modele geometrice: romburi,cercuri,traseaza diferite linii,forme ca braduti,animale,case.
In hambare se pastrau cerealele,in lazile de zestre se pastrau hainele tesute in razboi cu care oamenii mergeau duminica la biserica.
Mesele,scaunele,paturile realizate reprezentau mobilierul bunicilor nostri.Aceste piese unicat le regasim in multe muzee si reprezinta o valoare inestimabila a poporului nostru.
Comuna Budureasa
Comuna Budureasa
Comuna Budureasa este situată în partea sud-estică a judeţului Bihor, la poalele versantului de vest al Munţilor Bihorului, delimitată la nord de satul Cresuia, aparţinând comunei Curăţele, la est de Staţiunea balneo-climaterică Stâna de Vale, la sud de satele Ferice şi Săud, aparţinând comunei Bunteşti, iar la vest de satul Mizieş şi oraşul Beiuş, la o distanţă de 12 km. Drumul judeţean 764/A face legătura între oraşul Beiuş, centrul comunei Budureasa şi Stâna de Vale, traversând dealurile domoale ale Buduresei . Între Mizieş şi Budureasa, drumul amintit străbate un frumos con de dejecţie, ce s-a format în ponţian, poate cel mai frumos din ţară, iar între Budureasa şi Stâna de Vale străbate un alt frumos con de dejecţie , Dealul Mare, la o altitudine de 550 m. Din zona primului con de dejecţie, Mizieş – Budureasa, îşi etalează măreţia munţii noştri : Dealul Mare, Vârful Poienii, Măgura Fericii, Cornul Munţilor, Piatra Boghii, iar spre sud Masivul Bihariei . Satul Budureasa se observă abia când ajungem în vârful Săcăturilor, la intrarea în localitate dinspre Beiuş .În zilele senine, de la Dealul Mare la al doilea con de dejecţie, putem admira cele mai încântătoare privelişti în toate direcţiile: Depresiunea Beiuşului, Munţii Codru-Moma, Măgura Fericii, zările îndepărtate din ţara lui Avram Iancu .
Comuna Budureasa se compune din satele: Budureasa-centrul comunei, Burda la distanţă de 2 km, staţiunea Stâna de Vale la o distanţă de 15 km, Saca la o distanţă de 4 km, Teleac la o distanţă de 9 km şi Sălişte de Beiuş la o distanţă de 17 km.
Între ocupaţiile locuitorilor comunei se numără:creşterea vitelor, agricultura, pomicultura şi prelucrarea lemnului. Se mai ţes în războaie ştergări, feţe de masă şi traiste. Lăzile de zestre şi alte obiecte de lemn sunt realizate de meşteri pricepuţi precum:Oancea Ioan-nr.301, Oancea Ioan-nr.285, Oraş Vasile-nr.23, Nistor Ioan-nr.171,Laza Nicolae-nr.160,Goina Gheorghe-nr.134, Laza Gheorghe-nr.136
În Săptămâna Patimilor, femeile din comuna Budureasa încondeiază cu ceară de albine ouă roşii de Paşti.Dintre cele mai îndemânatice sunt de reţinut:Chiş Viorica-nr.283, Goina Anca-nr. 29, Sala Doina-nr.184, Magda Lenuţa-nr.101.
Între preparatele culinare tradiţionale, îmbietoare sunt: plăcinta cu brânză şi cartofi, cozonacul cu nucă, balmoşul, supa de pasăre cu tăieţei de casă, sarmalele, ciorba de miel, clătitele, slănina la frigare, sosul de ciuperci dar şi sucurile naturale din fructe de pădure sau palinca de prune .
Comuna Budureasa este situată în partea sud-estică a judeţului Bihor, la poalele versantului de vest al Munţilor Bihorului, delimitată la nord de satul Cresuia, aparţinând comunei Curăţele, la est de Staţiunea balneo-climaterică Stâna de Vale, la sud de satele Ferice şi Săud, aparţinând comunei Bunteşti, iar la vest de satul Mizieş şi oraşul Beiuş, la o distanţă de 12 km. Drumul judeţean 764/A face legătura între oraşul Beiuş, centrul comunei Budureasa şi Stâna de Vale, traversând dealurile domoale ale Buduresei . Între Mizieş şi Budureasa, drumul amintit străbate un frumos con de dejecţie, ce s-a format în ponţian, poate cel mai frumos din ţară, iar între Budureasa şi Stâna de Vale străbate un alt frumos con de dejecţie , Dealul Mare, la o altitudine de 550 m. Din zona primului con de dejecţie, Mizieş – Budureasa, îşi etalează măreţia munţii noştri : Dealul Mare, Vârful Poienii, Măgura Fericii, Cornul Munţilor, Piatra Boghii, iar spre sud Masivul Bihariei . Satul Budureasa se observă abia când ajungem în vârful Săcăturilor, la intrarea în localitate dinspre Beiuş .În zilele senine, de la Dealul Mare la al doilea con de dejecţie, putem admira cele mai încântătoare privelişti în toate direcţiile: Depresiunea Beiuşului, Munţii Codru-Moma, Măgura Fericii, zările îndepărtate din ţara lui Avram Iancu .
Comuna Budureasa se compune din satele: Budureasa-centrul comunei, Burda la distanţă de 2 km, staţiunea Stâna de Vale la o distanţă de 15 km, Saca la o distanţă de 4 km, Teleac la o distanţă de 9 km şi Sălişte de Beiuş la o distanţă de 17 km.
Între ocupaţiile locuitorilor comunei se numără:creşterea vitelor, agricultura, pomicultura şi prelucrarea lemnului. Se mai ţes în războaie ştergări, feţe de masă şi traiste. Lăzile de zestre şi alte obiecte de lemn sunt realizate de meşteri pricepuţi precum:Oancea Ioan-nr.301, Oancea Ioan-nr.285, Oraş Vasile-nr.23, Nistor Ioan-nr.171,Laza Nicolae-nr.160,Goina Gheorghe-nr.134, Laza Gheorghe-nr.136
În Săptămâna Patimilor, femeile din comuna Budureasa încondeiază cu ceară de albine ouă roşii de Paşti.Dintre cele mai îndemânatice sunt de reţinut:Chiş Viorica-nr.283, Goina Anca-nr. 29, Sala Doina-nr.184, Magda Lenuţa-nr.101.
Între preparatele culinare tradiţionale, îmbietoare sunt: plăcinta cu brânză şi cartofi, cozonacul cu nucă, balmoşul, supa de pasăre cu tăieţei de casă, sarmalele, ciorba de miel, clătitele, slănina la frigare, sosul de ciuperci dar şi sucurile naturale din fructe de pădure sau palinca de prune .
vineri, 14 mai 2010
Intreprinderea miniera Dobresti (I.M.D.)
• Intra in functiune in anul 1965 ramane pana in anul 1989 agentul care polarizeaza intreaga evolutie si dezvoltare a comunei,asigurandu lccuri de munca,oferind posibilitatea unor castiguri indestulatoare,pentru familiile care aveau membri ce lucrau la exploatarea de bauxita
• Dobrestenilor a asigurat obtinerea unei productii de bauxita prelucrata de la 50.000 tone anual in primii ani de functionare a instalatiilor,la peste 355.000 tone in anii de varf d productie,cresterile sistematice fiind determinate de descoperirea si punerea in circuit productiv a noi lentile exploatabile,de modernizarile efective la instalatiile tehnologice precum si de organizarea unei bune exploatari pe toata filiera productiva.
• De asemenea trebuie evidentiat efortul constant de investigatie realizat in perioada consolidarii economice a intreprinderii atat pe filiera producriva dar mai cu seama in directia asigurarii conditiilor sociale necesare bunei desfasurari a procesului de productie respecriv dotarilor speciale prin asigurarea numarului de mijloace de transport(RABA)cu o crestere de 61la suta in anul 1989 fata de anul 1980,amenajarea instalatiilor de funicular si de cale ferata corespunzator cerintelor procesului de productie dar si prin dotarile sociale realizate deosebit de beneficiul pentru personalul muncitor cat si pentru localitatea,pentru zona
• Avand in vedere necesarul de personal de muncitori calificati si specializati care adusi din zone cu traditie in minerit,prin programul de investitii pentru punerea in functiune dar si pentru perioada urmatoare acestui moment.s-a prevazut realizarea unui puternic sector social si gospodareasc,care cuprindea 96 apartamente cu 2-3 camere,144 de locuitori, o cantina sis ala de festivitati cu peste 100 de locuri precum si un sector gospodaresc pentru ingrasarea porcilor in vederea asigurarii produselor din carne necesare preparari alimentelor pentru mineri atat la cantina cat si si pentru punctele de lucru unde muncitorii-conform legii-beneficiau gratuity de masa de pranz.
• Productia intreprinderi miniere din centrul comunal Dobresti era livrata in proportie de peste 98 la suta baneficiarului principal,careera,Intreprinderea”ALUMINA”Oradea dar si altor beneficiary din Brasov, Hunedoara, Campia Turzii, Bucuresti care foloseau bauxita in diverse procedee tehnologice
• Intreprinderea miniera Dobresti a fost unitatea economica de baza in zona,in perioada pana 1989 care a asigurat locuri de munca si posibilitatile de castig pentru un mare numar de locuitori ai satelor din zona a polarizat existenta cetatenilor comunei dobresti prin implicatia pe care le-a provocat in dezvoltarea economico-sociala a zonei
• Intreprindearea miniera in desursul existentei sale de peste 35 de ani a fost condusa de specialisti in domeniu, unii dintre acestia dovedind certe calitati manageriale,care au influentat evolutia si rezultatele exploatariide bauxite din aceasta zona
• Activitatea directorilor competenti din aceasta unitate a contribuit la formarea subordonatilor ca buni organizatori ai locurilor de munca priceputi si receptivi in relatiile cu oamenii capabili de rezolvari majore in teren in mina sau in sectoarede suprafata
• In prezent directorul intreprinderii miniere este Pele Tanase din anul 2000,este al VIII lea director.
• Dobrestenilor a asigurat obtinerea unei productii de bauxita prelucrata de la 50.000 tone anual in primii ani de functionare a instalatiilor,la peste 355.000 tone in anii de varf d productie,cresterile sistematice fiind determinate de descoperirea si punerea in circuit productiv a noi lentile exploatabile,de modernizarile efective la instalatiile tehnologice precum si de organizarea unei bune exploatari pe toata filiera productiva.
• De asemenea trebuie evidentiat efortul constant de investigatie realizat in perioada consolidarii economice a intreprinderii atat pe filiera producriva dar mai cu seama in directia asigurarii conditiilor sociale necesare bunei desfasurari a procesului de productie respecriv dotarilor speciale prin asigurarea numarului de mijloace de transport(RABA)cu o crestere de 61la suta in anul 1989 fata de anul 1980,amenajarea instalatiilor de funicular si de cale ferata corespunzator cerintelor procesului de productie dar si prin dotarile sociale realizate deosebit de beneficiul pentru personalul muncitor cat si pentru localitatea,pentru zona
• Avand in vedere necesarul de personal de muncitori calificati si specializati care adusi din zone cu traditie in minerit,prin programul de investitii pentru punerea in functiune dar si pentru perioada urmatoare acestui moment.s-a prevazut realizarea unui puternic sector social si gospodareasc,care cuprindea 96 apartamente cu 2-3 camere,144 de locuitori, o cantina sis ala de festivitati cu peste 100 de locuri precum si un sector gospodaresc pentru ingrasarea porcilor in vederea asigurarii produselor din carne necesare preparari alimentelor pentru mineri atat la cantina cat si si pentru punctele de lucru unde muncitorii-conform legii-beneficiau gratuity de masa de pranz.
• Productia intreprinderi miniere din centrul comunal Dobresti era livrata in proportie de peste 98 la suta baneficiarului principal,careera,Intreprinderea”ALUMINA”Oradea dar si altor beneficiary din Brasov, Hunedoara, Campia Turzii, Bucuresti care foloseau bauxita in diverse procedee tehnologice
• Intreprinderea miniera Dobresti a fost unitatea economica de baza in zona,in perioada pana 1989 care a asigurat locuri de munca si posibilitatile de castig pentru un mare numar de locuitori ai satelor din zona a polarizat existenta cetatenilor comunei dobresti prin implicatia pe care le-a provocat in dezvoltarea economico-sociala a zonei
• Intreprindearea miniera in desursul existentei sale de peste 35 de ani a fost condusa de specialisti in domeniu, unii dintre acestia dovedind certe calitati manageriale,care au influentat evolutia si rezultatele exploatariide bauxite din aceasta zona
• Activitatea directorilor competenti din aceasta unitate a contribuit la formarea subordonatilor ca buni organizatori ai locurilor de munca priceputi si receptivi in relatiile cu oamenii capabili de rezolvari majore in teren in mina sau in sectoarede suprafata
• In prezent directorul intreprinderii miniere este Pele Tanase din anul 2000,este al VIII lea director.
Biserica Ortodoxa din Hidisel
• Biserica din satul Hidisel a reprezentat asa cum s-a intamplat in toate satele din zona liantului care asigura continuitatea si forta de existenta a locuitorilor.
• Un lucru imbucurator pentru hidiselanieste faptul ca din totalul populatiei satului un numar important il reprezinta oamenii tineri in putere de munca cu varste intre 20si44 de ani(228 persoane)carora daca li se adauga parte din grupa de populatie pana la 19 ani rezulta ca satul dispune de potentialul uman productiv important pentru prezent si viitorul imediat.
• Pe locul in care se afla astazi Sfantul lacas ortodox au fost construite biserici din lemn si piatra care au fost imbunatatite periodic inca parohia din sat a adunat credinciosi si din satele invecinate care nu aveau biserici.
• In anul 1918 a fost recostruita pe baza unui plan mai modern biserica existenta careia ulterior I s-au facut mai multe modificari si reparatii iar cea mai importanta a fost dupa anul 1989 sub pastoria vrednicului paroh Tomoioaga Ioan dupa care lacasul de cult ortodox a fost pictat de catre pictorul Aron.
• Biserica Ortodoxa prezinta urmatoarele caracteristuci:
• Iconostasul-este reprezentat prin 8 apostoli in mijloc fiind “Sfanta Treime” sub icoana Sfintei Treimi este pictata icoana cu “Cina cea de taina” iar de-a dreapta si de-a stanga ei icoane cu praznice imparatesti.
• Naosul-are pe peretele din dreapta a biserici reprezentate urmatoarele picturii:Nasterea Mantuitorului,Prezentarea la templu si Botezul Domnului.In partea din spate,intr-o icoana mare sunt prezentate “Adormirea Maicii Domnului”,continuandu-se spre Altar in partea stanga,cu Ruga din Gradina Ghetsimani,Rastignirea Domnului si Pogorarea in IAD.Sub toate aceste icoane se afla pictati Sfintii Mucenici.
• Pronaosul-are pe pereti Sfintii cuviosi si Inalt Prea Sfintitul Atonie Plamadeala,precum si Prea Sfintia sa Vasile Coman,episcopul Oradiei din acea vreme.
• Sfantul Altar are pictati pe pereti Sfintii Ierarhi si Sfintii Arhangheli Stefan si Laurentiu.
• Alte bunuri de patrimoniu sunt reprezentate de terenul agricol 5hectere ,padure 0,03hectare,terenul pe care este amplasat cimitirul din jurul bisericii 1hectar si 3cimitire de pe ulitele:sarbesti, darabanesti si jurcanesti.
• Dintre preotii care au slujit la biserica ortodoxa din sat au raspuns in amintirea localnicilor Olteanu Vasile si fiul sau Petre care impreuna au functionat ca parog in localitate aproape 20 de ani
• Preotii care au slujit la biserica din sat Local Ortodox
• Alexandru Golea
• Olteanu Petre
• George Hasas
• Tomoiaga Ioan
• Popa Vasile
• Tomescu Mihai
• Iar in present:FIREZAR EUGEN
• Un lucru imbucurator pentru hidiselanieste faptul ca din totalul populatiei satului un numar important il reprezinta oamenii tineri in putere de munca cu varste intre 20si44 de ani(228 persoane)carora daca li se adauga parte din grupa de populatie pana la 19 ani rezulta ca satul dispune de potentialul uman productiv important pentru prezent si viitorul imediat.
• Pe locul in care se afla astazi Sfantul lacas ortodox au fost construite biserici din lemn si piatra care au fost imbunatatite periodic inca parohia din sat a adunat credinciosi si din satele invecinate care nu aveau biserici.
• In anul 1918 a fost recostruita pe baza unui plan mai modern biserica existenta careia ulterior I s-au facut mai multe modificari si reparatii iar cea mai importanta a fost dupa anul 1989 sub pastoria vrednicului paroh Tomoioaga Ioan dupa care lacasul de cult ortodox a fost pictat de catre pictorul Aron.
• Biserica Ortodoxa prezinta urmatoarele caracteristuci:
• Iconostasul-este reprezentat prin 8 apostoli in mijloc fiind “Sfanta Treime” sub icoana Sfintei Treimi este pictata icoana cu “Cina cea de taina” iar de-a dreapta si de-a stanga ei icoane cu praznice imparatesti.
• Naosul-are pe peretele din dreapta a biserici reprezentate urmatoarele picturii:Nasterea Mantuitorului,Prezentarea la templu si Botezul Domnului.In partea din spate,intr-o icoana mare sunt prezentate “Adormirea Maicii Domnului”,continuandu-se spre Altar in partea stanga,cu Ruga din Gradina Ghetsimani,Rastignirea Domnului si Pogorarea in IAD.Sub toate aceste icoane se afla pictati Sfintii Mucenici.
• Pronaosul-are pe pereti Sfintii cuviosi si Inalt Prea Sfintitul Atonie Plamadeala,precum si Prea Sfintia sa Vasile Coman,episcopul Oradiei din acea vreme.
• Sfantul Altar are pictati pe pereti Sfintii Ierarhi si Sfintii Arhangheli Stefan si Laurentiu.
• Alte bunuri de patrimoniu sunt reprezentate de terenul agricol 5hectere ,padure 0,03hectare,terenul pe care este amplasat cimitirul din jurul bisericii 1hectar si 3cimitire de pe ulitele:sarbesti, darabanesti si jurcanesti.
• Dintre preotii care au slujit la biserica ortodoxa din sat au raspuns in amintirea localnicilor Olteanu Vasile si fiul sau Petre care impreuna au functionat ca parog in localitate aproape 20 de ani
• Preotii care au slujit la biserica din sat Local Ortodox
• Alexandru Golea
• Olteanu Petre
• George Hasas
• Tomoiaga Ioan
• Popa Vasile
• Tomescu Mihai
• Iar in present:FIREZAR EUGEN
joi, 13 mai 2010
Biserica "Adormirea Maicii Domului" din Talpe
In anul 1724 conscriptorul mentioneaza ca la Talpe se afla o biserica de lemn acoperita cu sindrila la care servea preotul Gheorghe, de 40 de ani, preot hirotonit de Episcopia Aradului in anul 1711.
In 1725 biserica apare, ca biserica acoperita cu paie intre bisericile recenzate de Paul Laszlo.
In 1731 apare crestat la barnele altarului ,anul reconstructiei biserici alaturi de numele mesterului,Lupu din Mizies.Biserica a fost varuita chiar si pe boltile semicilindrice ale naousului si altarului, asa ca nu se poate sti daca a fost sau nu pictata inainte.Turnul bisericii are o galerie din scanduri cu traforuri cruciforme, iar coiful piramidal a lui se continua cu o sageata octogonala la baza si conica la varf.
Preot a devenit Ioan Rosu , tatal regretabilului profesor de istorie Titus Rosu.
In 1950 biserica a fost demolata si recladita pe o fundatie de piatra inalta de 80 de cm , s-au inlocuit barnele deteriorate , s-a schimbat sindrila de pe acoperisul bisericii cu tigla si cu tabla pe turn.
In 1973 s-a introdus curentul electric in biserica si s-a tencuit interiorul.
In anul 2000 pictorul Nelu Cuptor, fiu al comnunei , originar din Belejesti, satul Livada Beiusului a zugravit interiorul.
In 1725 biserica apare, ca biserica acoperita cu paie intre bisericile recenzate de Paul Laszlo.
In 1731 apare crestat la barnele altarului ,anul reconstructiei biserici alaturi de numele mesterului,Lupu din Mizies.Biserica a fost varuita chiar si pe boltile semicilindrice ale naousului si altarului, asa ca nu se poate sti daca a fost sau nu pictata inainte.Turnul bisericii are o galerie din scanduri cu traforuri cruciforme, iar coiful piramidal a lui se continua cu o sageata octogonala la baza si conica la varf.
Preot a devenit Ioan Rosu , tatal regretabilului profesor de istorie Titus Rosu.
In 1950 biserica a fost demolata si recladita pe o fundatie de piatra inalta de 80 de cm , s-au inlocuit barnele deteriorate , s-a schimbat sindrila de pe acoperisul bisericii cu tigla si cu tabla pe turn.
In 1973 s-a introdus curentul electric in biserica si s-a tencuit interiorul.
In anul 2000 pictorul Nelu Cuptor, fiu al comnunei , originar din Belejesti, satul Livada Beiusului a zugravit interiorul.
Traian Dorz
Traian Dorz s-a nascut in anul 1914 in catunul Raturi (Livada Beiusului).Scoala primara a absolvit-o in Mizies.
In 1935 a devenit redactor la foaia oficiala a "Oastei Domnului" din Sibiu si aici i-a aparut si primul volum de versuri "La Golgota".In 1936 a fost incorporat la un regiment de infirmerie din Oradea. In 1937 i-a aparut la Sibiu al doilea volum de versuri, "Pe drumul crucii".In 1938 si 1940 a fost redactor la publicatia saptamanala greco-catolica "Viata crestina din Cluj".
In 1941 este concentrat si inrolat la Divizia Blindete Bucuresti.Cu sprijinul unor cunostinte de la Directia presei , in iunie 1941 a scos revista "Familia crestina" cu redactia de la Mizies si cu tiparul la tipografia "Doina" din Beius . In vara anului 1941 este trimis pe frontul de rasarit , de unde va trimite frumoasa poezie publicata in Calendarul anului 1942.
In 1943 , dupa demobilizare s-a incadrat ca functionar la notariatul comunal Mizies.De aici a continuat sa scoata revista "Familia crestina" pana in anul 1946, cand s-a aflat la Sibiu si a contribuit la reaparitia foii oficiale a "Oastei Domnului" , revista "Iisus Biruitorul".In 1948 si 1949 a fost arestat si pus in libertate de mai multe ori.In anul 1953 a fost din nou arestat de la Simeria , iar in 1954 i s-a stabilit domiciliul fortat la Baragan, la ferma agricola Ciulnita.In 1959 a fost arestat la Cluj si condamnat politic la 16 ani de inchisoare.In 1964 a fost gratiat, odata cu eliberarea de la inchsoare , tiparirea si raspandirea cartilor de literatura religioasa i-a fost interzisa.
La 20 iunie 1989 , "Privighetoarea poeziei crestine romanesti" s -a intalnit cu "Luceafarul Diminetii si s-a asezat pe o ramura a poemului vietii vesnice".
In 1935 a devenit redactor la foaia oficiala a "Oastei Domnului" din Sibiu si aici i-a aparut si primul volum de versuri "La Golgota".In 1936 a fost incorporat la un regiment de infirmerie din Oradea. In 1937 i-a aparut la Sibiu al doilea volum de versuri, "Pe drumul crucii".In 1938 si 1940 a fost redactor la publicatia saptamanala greco-catolica "Viata crestina din Cluj".
In 1941 este concentrat si inrolat la Divizia Blindete Bucuresti.Cu sprijinul unor cunostinte de la Directia presei , in iunie 1941 a scos revista "Familia crestina" cu redactia de la Mizies si cu tiparul la tipografia "Doina" din Beius . In vara anului 1941 este trimis pe frontul de rasarit , de unde va trimite frumoasa poezie publicata in Calendarul anului 1942.
In 1943 , dupa demobilizare s-a incadrat ca functionar la notariatul comunal Mizies.De aici a continuat sa scoata revista "Familia crestina" pana in anul 1946, cand s-a aflat la Sibiu si a contribuit la reaparitia foii oficiale a "Oastei Domnului" , revista "Iisus Biruitorul".In 1948 si 1949 a fost arestat si pus in libertate de mai multe ori.In anul 1953 a fost din nou arestat de la Simeria , iar in 1954 i s-a stabilit domiciliul fortat la Baragan, la ferma agricola Ciulnita.In 1959 a fost arestat la Cluj si condamnat politic la 16 ani de inchisoare.In 1964 a fost gratiat, odata cu eliberarea de la inchsoare , tiparirea si raspandirea cartilor de literatura religioasa i-a fost interzisa.
La 20 iunie 1989 , "Privighetoarea poeziei crestine romanesti" s -a intalnit cu "Luceafarul Diminetii si s-a asezat pe o ramura a poemului vietii vesnice".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
