La 1 mai 1748 satelor Mierag si Tarcaita li se aproba o jumatate de maje de fier, fara a se specifica daca era pentru construira unei bioserici noi sau pentru renovarea celei existente. Mai sigura este a doua posibilitate, deoarece la 1752 Meletie Covaci gaseste, la Mierag, o biserica acoperita cu sindrila. Cu toate reparatiile facute anterior, biserica de lemn, probabil, de veche ce era, nu mai putea fi mentinuta. Un alt conscriptor noteaza la 1756: ''Biserica cucu se construieste''. Asadar cunoastem data exacta a construirii monumentului de arhitectura populara din Mierag. Mai tarziu biserica a fost renovata si reparata de mai multe ori. Spre exemplu, in anul 1925, invelitoarea devsindrila a fost inlocuita cu tigla la nava si cu tabla zincata la turn. interesant este felul in care la o data ulterioara edificarii monumentului, s-a adaugat pe latura de sud o prispa care incepe in dreptul poriatului de la pronaos si se continua si pe latura sudica a absidei, oblic, in raport cu planul ultimei incaperi.
Biserica de lemn din Mierag este destul de mica, dar frumos impodobita prin cresturi si pictura. Sub coiful cu strasina larga a turnului, se vad pe fiecare latura console cioplite sub forma capului de cal, identice consolelor de la peretii navei, unde consolele sunt aplicate pe peretii navei si nu rezultate din cioplirea capetelor unor grinzi orizontale. Portalul asemanator celui de la Sebis este admirabil impodobit cu siruri de motive, parca preluate din cioplitura in piatra, dublate cu siruri de ''X''-uri, vrejuri si frangie puternic reliefate. In colturile de sus stau doua rozete cu cate opt petale inscrise in cercuri, iar in campul central trei flori de crin. Rozeta in relief se regaseste si la arcul dublu din naos, intrerupand din loc in loc rasucirile franghiei. Incadramentul usii naosului are si el florile de crin asociate cu motive ce redau parca frunza plopului.
Bolta naosului bisericii din Mierag nu este pictata decat pe o mica portiune, spre iconostas. Teme nelipsite de la vreo biserica de lemn: ''Rastignirea lui Iisus'' alaturi de friza celor 12 apostoli, se asociaza si admirabila pictura a usilor de la altar. Portretele Sfintilor Vasile si Ioan sunt incadrate de motive florale ce amesteca ornamentatia brancoveneasca. Aceleasi motive florale se repeta si in altar, insotind portretele Sfintilor Parinti ai Bisericii Rasaritului, portrete din care se pastreaza mai bine cele ala lui Stefan, Nichita si Nicolae. Tinda bisericii nu este pictata, in legatura cu autorii picturii de la Mierag inscriptia pastrata pe peretele vestic al altarului ne spune: ''1783 Zugravitu-s-au prin mine Samoki Teodor din Kassa''. Usle diconesti ale bisericii nu sunt insa opera zugravului din Kosice si acest fapt se poate vedeac cu usurinta dupa stilul diferit al picturii. Ele au fost zugravite fie de David de la Curtea de Arges anterior anului 1783 fie de un ucenic care trebuie sa fi lucrat pe langa zugravul argesean.
Interesante sunt si masa de piatra a altarului, crucile de eroi si cenotafele ce atarna in exterior pe peretii constructiei (dintre care o cruce ornamentata cu motivele Soarelui si a Lunii care dateaza din 5 noiembrie 1807).
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu