Comuna Rosia

Comuna Rosia este una dintre cele mai mari comune ale judetului Bihor, fiind asezata in Depresiunea Rosia, la polele muntilor Padurea Craiului. Numele provine de l asolul rosiatic bogat in bauxita si oxid de fier. Se intinde pe o suprafata de 54 km patrati, pe patru vai. Acest loc se pare ca a fost inca din preistorie, insa documentar Rosia este mentionata abia in 1445 sub numele de ,,ROSSA” sau ,,ROSKIA”.
In zona este cunoscut ,, Dambul Hodisanului” de unde izvoraste Valea Vda cunoscuta in aval ca Valea Holodului. Dupa lupta de la Varna 1444, unde au murit 2 fii ai voievodului Ioan Bot din Remetea, fratii ramasi in viata sunt intariti sa stapaneasca asupra satelor Remetea-Rosia.
Datorita pozitiei topografice a comunei , aceasta are avantajul unei zone deosebit de pitoresti cu zone de deal impadurit dar si de munte. Avand un relief carstic, muntii din zona sunt spectaculosi prin numeroasele pesteri: Pesterea Alba, Pesterea Vacii, Pesterea Gruiet, Pesteresa care canta etc.
Deasemenea o deosebita atractie turistica sunt si Cheile Albioarei si Cheile Lazurilor care ofera un peisaj inedit tuturor celor care poposesc in aceste meleaguri. In acest loc orice deal, orice padure pote fi considerata un punct turistic, pentru ca iti ofera pe langa panarama deosebita si un aer foarte curat si o apa limpede ca lacrima.
Inca se mai pastreaza obiceiuri la diferite ocazii, una dintre cele mai indragite fiind la Craciun cand aceste traditii devin un motiv de distractie si de bucurie pentru toti oamenii in special pentru copii. Se mai pastreaza si diferite mestesuguri, sunt unele femei mai in varsta care mai au inca costume traditionale rosiene care le pastreaza cu sfintenie ca pe un dar deosebit.
Vizitarea Muntilor Padurea CRAIULUI si a comunei Rosia lasa o impresie puternica oricarui trecator, bogatia peisajului, aerul curat, linistea , osdpitalitatea oamenilor indeamna pe oricine sa revina aici.

PASTRAVARIA INVEST SRL DE PE ,,VALEA STEAZELOR”

Proprietar Iovan Zoltan.
Construirea pastravariei s-a inceput ion martie 2009, sunt 15 bazine in care exista pastravi care sunt doar femele. In septembrie 2009 , dupa terminarea bazinelor s-au adus pesti, exista 4 bazine pline, intr-un bazin, puieti mici, incap 50 de mii de bucati, 8 mii bucati incap in bazinele cele mai mici, iar cand pestii incep sa creasca putin incap 4 mii in bazinele mici, 12 mii de bucati incao in bazinele cele mai mari.
Nu se folosesc nici un fel de chimicale sau medicamente pentru pesti, folosim cele mai bune furaje din lume pe care le aducem din Danemarca, Canada, Olanda.
Tot aici se face si reproducerea pestilor, reproducerea se fsce pe tot parcursul anului.
Cam prin iunie se poate spine ca o sa se inceapa vanzarea pestilor.
Firma se mai ocupa si cu proiectarea si construirea pastravariilor usor montabile. Aici se tine si cursuri de calificare pentru pescarii din cele mai moderne proiecte si furajarea pestilor cu cele mai moderne furaje ce exista in lume, tot de aici se pot cumpara furaje la un pret european. Mai multe detalii la nr. de tel. 0764910400 Iovan Zoltan sau pe adresa de e-mail: IovanZoltan09@gmall.com

Biserica Parohiala din Rosia

Actuala biserica parohiala din Rosia cu hramul Sf. M. Mc. Gheorghe a fost zidita in anii 1894-1895. Cronica parohiei consemneaza in 1905 ca intemeietorii bisericii pot fi considerati fratii Gheorghe si Vasile Marcon impreuna cu Turcu Ion care au contribuit fiecare cu cate 100 florini austrieci. Pe langa acesti bani s-au mai stans din donatiile enoriasilor, a episcopului Toader Ciuhandu incepandu-se astfel lucrarile pentru biserica.
Din cronica bisericii cat si din placa comemorativa din zidul altarului rezulta ca mesterii anteprenori au fost italieni Giovani Quai si Iacob Cimolinei si ca biserica a fost sfintita in data de 15 septembrie 1895 de catre protopopul Elia Moga asistat de Vasile Papp si de un sobor de 10 preoti.
Planul biserici este ,,corabie” in stil ardelenesc. Initial biserica a fost acoperita cu sindrila iar in 1918 cu tabla. Dimensiunile bisericii sunt 28 m lungime, 10 m latime. Initial intre femei si barbati a fost un zid de 1 metru dar a fost desfiintat in 1940.
Biserica nu a fost zugravita, ci doar iconostasul cu icoane pe tabla si panza facute in 1905 de Dusian Alexiciu. In 1940 bisericii I s-a facut o reparatie capitala, interiorul cu imitatie din marmura, a fost vopsit si acoperisul. Dupa renovare biserica a fost tarnosita de catre Episcopul Nicolae Popovici la 6 august 1940. In 1957 a fost reparat si revopsit acoperisul, in 1960 reparat exteriorul si inconjurata cu un gard si zid de grilaje. In 1981-1983 biserici i s-a facut pictura interioara si frontul exterior in freasca de catre Popa Maria. O particularitate poate unica este aceea ca sub turn in tinda, pe langa scurte date istorice sunt pictati si preotii parohiei si invatatorii confesionali din 1820 pana azi. In 19 septembrie 1982 biserica pictata o fost binecuvantata de Prea Sfintia Sa Vasile Coman. In prezent in biserica sunt trei clopote, iar conform cronicii din 1905 biserica a mai avut un clopot pe care scria ,,Laudati pe Domnul” dar acest clopot a fost rechizitionat pentru razboi in 1916. Dintre preotii care au slujit biserica ii amintim pe : Petru Popa 1805-1813, Nicole Popovici, Petre Ciuhandu, Teoader Ciuhandu, iar in prezent din anul 1992 preot al comunei Rosia este Dorel Haiduc. In ultimi 5 ani, biserica a fost renovata la exterior dar si interiorul, schimbandu-se parchetul vechi cu parchet laminat, incalzire centrala, iar mobilierul biserici a fost schimbat in 2009.

Moara din Rosia

Moara de lemn de la Rosia este singura moara care functioneaza in prezent in zona, fiind ridicata la sarsitul secolului XIX. Ea este formata dintr-un mecanism cu roata mare cu palete, construita din lemn si actioneaza de dirijarea debitului vaii si canalizarea lui printr-un jgheab creat artificial.
Cladirea morii este construita din lemn in tehnica ,,sosilor” insa nu cu barne ci cu scandura. Cladirea are un mic tarnat si e acoperita acum cu tigla. Ea este formata din doua incaperi cu nivele diferite.
Mai joasa, incaperea care permite accesul la zona de morarit adaposteste mecanismul de morarit, format dintr-o pereche de pietre si site.Camera morarului este mai ridicata si adaposteste lucrurile personale si un mobilier auster.
Moara pote fi vizita oricand in timpul zilei, in prezenta proprietarului dl. Burtic Gheorghe, care locuieste la nr. 731 si care practica moraritul de o viata.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Goila

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Goila
Indata dupa anul 1750, cei cativa locuitori ai satului Goila si-au construit o bisericuta modesta de lemn, pe care au inzestrat-o cu toate necesare randuielii crestine.Au pastrat-o pana in zilele noastre, dupa ce, din vechime, din vreme in vreme, i-au mai adaugat cate ceva ,fara a schimba din infatisarea pe care a avut-o dintru inceput.Altarul de plan pentagonal are peretii longitudinali usor retrasi spre interior , iar laturile de rasarit se incheie in varf ascutit.
Deasupra altarului, acoperisul este usor denivelat fata de coama acoperisului navei,marcand si in exterior spatiul tainelor.
Crucea din varful turnului se ridica numai cu putin peste acoperisul navei, deoarece clopotnita nu are decat un coif piramidal terminat intr-un glob;sageata lipseste.
De remarcat ca peretii bisericii nu au linie verticala, ci una oblica, amintind parca de functiile unor contraforturi.Grinda-tirant din naos prinde peretii de nord si sud , asigurand stabilitatea boltii semicilindrice facuta din barne nu prea groase, legate prin cuie de lemn in arcul dublou median, in scheletul iconostasului si pe peretele de vest.Peretii ,odinioara cu barnele aparente, sunt azi acoperiti de stratul gros de ceamur , peste care s-a asternut pojnita de var.Console nu exista , acoperisul pornind direct din cununa superioara a peretilor ,iar cheotorile sunt ascunse.
Numai crestaturile de la arcul dublou si grinda-tirant mai amintesc de talentul cioplitorilor in lemn de la Goila ,in ale caror case , pana nu demult , toata mobila era facuta de ei, ca si aproape toate uneltele agricole si de uz casnic din gospodarie.Au suplinit lipsa elementelor decorative in lemn numeroasele piese mobile de inventar.In anul 1931 se mai pastra la Goila o xilografie semnata de vestitul Pop Simion de la Hasdate(Gherla),xilografie datata -1842.
De la David Zugravu ,au cumparat usile de la altar , minuna pictate pe panza.La usa diaconeasca ("Sf. Ioan Zlataust"). se mai pot descifra cateva cuvinte dintr-o inscriptie:...s-au zugravit la anul 1764.David Zugravu".La usa "proscomidiei", inscriptia reaminteste numele talentatului pictor de biserica :"Sa se stie ca aceste dveri amu zugravitu eu David Zugravu..."Precizarile anului si numele zugravului sunt date deosebit de importante pentru conturarea vietii si activitatii celui care a fost cu adevarat un mare artist al vremii sale.
Un numar de 14 icoane pe sticla , toate lucrate de pictorii iconari de la Nicula , impodobesc peretii bisericii impreuna cu frumoasele stergare cu alesaturi geometrice tesute de femeile din sat. Dintre icoanele pe sticla , o "Sf. Troita" este cu totul iesita din comun , artistul popular contopind intr-o figura trei fete distincte incadrate in nimbul triunghiular.O imagine similara nu vom gasi in Bihor decat pe un perete al altarului bisericii de lemn din Sebis .David Zugravu, autorul acelui protret al Treimii , se va fi inspirat cu siguranta din imaginile reproduse pe unele icoane pe sticla ale zugravilor niculeni.Cele mai multe din icoanele de la Goila dateaza din secolul XVIII-lea, dovada ca inca de la construirea bisericii locuitorii din Goila au reusit sa le procure de la iconarii care le colportau de la un sat la altul al Transilvaniei.
Mai multi cercetatori amintesc ca la biserica din Goila se afla inainte vreme o Cazanie scrisa la 1724 de copistul "Popa Ioan din Tara Leseasca locuitoriu in Balaia".Nu se stie nimic de urmele acestui manscris ,la biserica aflandu-se doar cateva tiparituri romanesti mai vechi si mai noi.Amnintim dintre acestea:Apostol, Buzau 1703 si Liturghie, tiparita de Petru Bart la Sibiu in 1798.

Sannicolau de Beius- Turnul romanic

Sannicolau de Beius-turnul romanic



Monumentul ecclesiastic a evoluat de-a lungul sase etape, constand din trei faze principale de constructie, fiecare dintre ele cu cate doua subfaze. In acest din urma sector s-a construit, initial, o capela de curte, de dimensiuni mici, la care s-a adaugat ulterior o tribuna. Ina faza a doua, capela a fost inlocuita de o manastire de familie cu cladirile dispuse in jurul unei curti centrale, manastire care a suferit la randul ei o refacere. In ultima faza, biserica manastirii a fost extinsa. Si la acest monument refacerile I transformarile s-au caracterizat prin folosirea unor parti ale zidurilor din etapele anterioare.
Prin urmare, inceputurile monumentului din sectorul ,, Turnul romanic’’ coboara, foarte probabil, in a doua jumatate a secolului al XI-lea. Pentru o datare inca si mai timpurile lipsesc deocamdata descoperirile de materiale arheologice concludente.In acest caz al turnului romanic, constructia pastrata, singura in picioare din tot ansamblul, are o inaltime de 6 x 5,60 m. Fatadele de sud si de nord ale turnului clopotnita au avut initial un parter cu deschideri inalte de forma semicirculara, zidite din blocuri mari de piatra. In elevatie turnul are trei etaje, remarcandu-se o usoara retragere a zidariei.
Aceste tip de biserica are foarte bune analogii pe o arie extreme de extinsa din intreaga Europa centrala: Transilvania, Ungaria si Slovacia.

Biserica Reformata din Remetea

Biserica reformata din Remetea




Biserica Reformata-Calvina din Remetea, aflata la cca. 9 km de orasul Beius. Asezata in centrul comunei, pe un mic platou inconjurat de apele paraului Meziad, biserica, fara a fi de dimensiuni impresionante, se remarca prin stilul architectonic, dar mai ales prin picturile sale interiore.
Aceasta biserica s-a construit in sec. XIII in stil romanic si in sec.XIV s-au facut modificari substantiale in perioada care s-au pictat mai multe picture cu sfintii: Sf. Ladislau, Sf. Ion si Sf. Emeric si niste parti sterse din ingerul Mihail, apostoli si zbiciuirea lui Iisus Hristos. Reconstituirea picturilor si acuma este in desfasurare. Biserica este una dintre cele mai importante constructii din perioada regilor Arpad.
In anul 1879 arhitectul Francis Storno a ridicat un plan al monumentului, intrat intr-un proiect de reabilitare a catorva ansambluri medievale din vechiul comitat al Bihorului. Un alt plan a fost alcatuit de canonicul Bunytay Vincze, care mentioneaza existenta unei sacristii pe latura nordica a bisericii.
Peretii navei si ai absidei sunt strapunsi la randul lor de patru ferestre dintre care trei pe latura sudica si una aflata in partea centrala a absidei.
Pictura interioara a bisericii reprezinta o adevarata revelatie, care a putut delimita, chiar daca numai relativ, etapele de functionare a monumentului. Trebuie mentionat ca picture murala a fost complet obturata timp de mai bine de trei secole, dupa ce enoriasii au imbratisat religia calvina, cu pronuntat caracter iconoclast, care potrivit principiilor sale nu admitea imaginea divinitatii si a sfintilor in lacasele pe care le patrona.
Trebuie mentionat ca din fresca ce decora in Evul Mediu biserica, se mai pastreaza doar fragmente, aflate unul in partea nord-vest al absidei iar celalalt pe peretii sip e bolta din dreptul intrarii de sub turn.
Datarea monumentului este anterioara anului 1345. Datarea mult mai exacta a monumentului se poate face doar printr-o cercetare arheologica exhaustive, precum si una de parament, care pot lamuri mult mai bine etapele de constructie ale acestui ansamblu deosebit.

Satul Pacalesti

Satul Pacalesti

Satul Pacalesti e asezat in Depresiunea Beiului in S-E judetului Bihor si apartine de comuna Draganesti.

Prima atestare documentara dateaza din anul 1581 cand in fruntea satului era cnez Lupas Pacala.

Locuitorii satului Pacalesti neavand biserica au frecventat veacuri de-a randul Biserica Ortodoxa din satul Sebis.

In anul 1886 Episcopia de Arad cumpara un teren in centrul satului Pacalesti, avandu-se in vedere construirea unei scoli si a unei biserici.

Scoala a fost construita si a devenit functionala din anul 1920 deservind elevii din satele Pacalesti, Tiganesti si Pantasesti. Biserica s-a zidit din temelie intre anii 1999-2008.

Locuitorii din proaspatul sat din Bihor, Pacalesti, au ajuns pana in Parlament cu lupta pentru revenirea localitatii la vechiul nume. Localnicii nu inteleg de ce senatorul Ion Iliescu le-a recomandat sa puna satului alt nume, ‘’normal si onorabil’’ si nu pricep de ce numele de Pacalesti li s-a parut parlamentarilor, de ras.

Desi ani buni a afcut parte din localitatea Tiganesti de Beius, cale de sapte sate toata lumea stie ca malul stang al Pietrosului, peste punte, de la casele cu numarul 46 pana la 112, incheaga satul Pacalesti.

Legendele ce s-au tesut de-a lungul timpului in jurul neobisnuitei denumiri, il au ca personaj principal pe eroul snoavei romanesti, Pacala. Etimologia cuvantului ‘’a pacali’’ nu e cunoscuta, insa si pacalestenii de azi recunosc ca personajul dupa care si-au luat numele, a devenit celebru prin viclenie si inselatorii, dar mai ales ‘’facand pe prostul’’. O legenda spune ca de la Pacalesti ar fi plecat Pacala, cu traista in spinare in lume. Altii spun ca numele localitatii ar veni de la abilitatile localnicilor de buni negustori de animale, care reuseau sa vanda animalele la putin timp dupa ce le cumparau la targul din Beius, pe un pret mai bun, pacalindu-i pe cumparatori.

Constantin Stefanoiu

Inginerul Constantin Stefanoiu a fost al patrulea copil al invatatorului Constantin Stefanoiu-senior, absolvent al Scolii Pedagogice din Targu Jiu, stabilit in Pacalesti in 1924.

Constantin Stefanoiu-junior s-a nascut la 13 august 1934 in satul Pacalesti, comuna Draganesti, unde a si absolvit scoala primara. Gimnaziul si liceul le-a terminat la Samuil Vulcan din Beius in 1953. Peste 4 ani, a absolvit Facultatea de Metalurgie la Institutul Politehnic din Bucuresti cu o lucrare de licenta in metalurgia uraniului.

Din 1958 pana in 1962 a lucrat la Intreprinderea Miniera Bihor din oarasul Dr. Petru Groza la sectia de concentrare a minereului de uraniu si la laboratorul de analize chimice.

In 1962 a fost chemat la Oradea pentru a proiecta, construi si pune in functiune Intreprinderea de Alumina Oradea. La inceperea activitatii acesteia, in 1965, Constantin Stefanoiu a fost numit inginer-sef si mai tarziu director. Fara teama de a gresi, putem spune ca inginerul Constantin Stefanoiu a pus bazele metalurgiei aluminiului la noi in tara, el punand la punct procedeul chimic de separare a prafului de alumina din bauxita extrasa la Dobresti, Rosia si Zece Hotare. In acest domeniu a obtinut o serie de brevete de inventii si inovatii. Dintre ele Dinpozitivul pentru agitarea si transportul suspensiilor, a obtinut o medalie de argint la Viena si una de aur la Salonul de Inventii din Bruxelles (1972).

Contributia lui Constantin Stefanoiu in domeniul obtinerii aluminei a fost apreciata se prin alegerea sa in Comisia Nationala a Inginerilor si Tehnicienilor, ca presedinte si apoi vicepresedinte al filialei judetene.

In plan politic a fost ales deputat in Marea Adunare Nationala in perioada 1977-1981 intr-una din cele 5 circumscriptii electorale ale Bihorului.

Pana in 1992, cand s-a pensionat, a lucrat tot in cadrul intreprinderii pe care a ctitorit-o, Intreprinderea de Alumina Oradea.

S-a stins din viata in 1998 la Oradea.

Biserica '' Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril '' (biserica noua) din Sebis

Biserica ‘’ Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril

(Biserica noua)

1992 : La 20 iulie s-a pus piatra de temelie a bisericii

1995 : A inceput constructia noii biserici din Sebis din caramida cu 3 turnuri, dimensiunile bisericii 27x10 metri; inaltimea bisericii atingand 27 metri

1998 : Biserica a fost ridicata in rosu

1999 : S-a acoperit nava si cele 3 turnuri ale bisericii cu tabla de aluminiu; s-au montat crucile pe turnurile si pe altarul bisericii

2001 : S-a facut instalatia electrica interioara; s-a tencuit interiorul bisericii

2002 : Biserica noua era ridicata in rosu, avea acoperisul din tabla de aluminiu, este tencuita in interior, are montat iconostasul, urmand ca in anul 2003, sa fie sfintita si sa fie instalat ca preot paroh, Radu Lucuta, care avea sa ‘’conduca ‘’ 4 sate ( Tiganesti, Pacalesti, Sebis ).

Biserica '' Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril '' (biserica veche) din Sebis

Biserica “ Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril “

(Biserica veche)

1700 : An in care la Sebis, a existat o biserica de lemn acoperita cu sindrila, unde era preot, Ilisie, in varsta de 43 ani, acesta servind impreuna cu cei 4 fii ai sai.

1756 : Aici era preot Filimon

1756 - 1764 : Satenii si-au construit o alta biserica, cea de azi (peretii sunt din barne masive de stejar, iar acoperisul este unul dintre cele mai inalte din bisericile de lemn din Bihor, turnul intrecand inaltimea bisericii cu 12 metri ). Lungimea bisericii este de 13 metri la care se adauga cei 3 metri ai absidei pentagonale a altarului. Latimea bisericii este de 6 metri, iar inaltimea totala atinge 30 metri. Pe la mijloc, biserica are un brau sculptat care pare ca tine constructia in loc. Pictura bisericii a fost realizata de David Zugravu in 1754 prin indrumarea preotilor : Vasile, Filimon si Lupu, aceasta este foarte valoroasa, dar din pacate partea care s-a pastrat, este acoperita de un stat gros de fum.

1924 : S-a reparat acoperisul de sindrila de pe corpul bisericii, iar turnul s-a acoperit cu tabla zincata.

1949 : S-a schimbat sindrila de pe acoperis

1959 : S-a modificat turnul, invelindu-se cu tabla zincata si restul bisericii.

1976 – 1978 : S-au facut alte reparatii ( s-a subzidit fundatia, introducandu-se piatra cioplita sub talpile de stejar ale bisericii si s-a reacoperit cu sindrila corpul si turnul pentru a-i da autenticitate.

1982 : Pentru a proteja structura de rezistenta a bisericii, s-au scos clopotele din turn si s-au asezat, separat, intr-o clopotnita, construita special langa biserica.

1988 : S-a electrificat biserica

2002 : S-a reparat paratrasnetul bisericii. Biserica nu a fost tarnosita, dar este monument artistic, ea figurand la adresa satului Sebis, nr 1 si are codul 053011/1770 in lista monumentelor istorice si de arta din Romania . Ca obiect de valoare, n interior se mai pastreaza icoane vechi din lemn, pe sticla si mobilier foarte vechi (se distinge masa altarului care are piciorul confectionat din stalactita de pestera; un clopot al bisericii pe care scrie ca a fost turnat pentru satul Sebis in anul 1791.

Dintre preotii parohi ii amintim pe : Nichita Popa, Alexandru Horabagiu, Ilie Sarba, Gheorghe Gavra, Mircea Jurelic, Ioan Jurca si Radu Lucuta.