M-am nascut intr-un sat situat in depresiunea Beiusului.Sat inconjurat de dealuri si intretaiat de 2 vai:valea Morilor, situata la apus si valea lui Igas, situata la rasarit, fiind strabatut de Crisul Negru.Satul este situate intre cris si calea ferata si este bifurcat de o sosea.
Pe una dintre aceste vai, pe valea Morilor, s-a intamplat o teribila crima.Pe malul vaii erau asezate 8 mori, fiecare fiind condusa de catre un morar.Cel mai renumit morar era Ioan, o fire blajina, cu suflet mare,care avea un frate numit Teodor. Teodor era o fire vicleana,rautacioasa,parsiva,egoista, intr-un cuvat,era intru totul opusul fratelui sau.
Intamplarea face ca Ioan a avut oportunitatea de a-si imbunatati situatia financiara ducandu-se la munca intr-o cariera de piatra la Constanta.
Fiind o persoana cinstita, Dumnezeu l-a rasplatit pentru bunatatea sa prin faptul ca, multumita unui bilet pus la loto, urma sa castige o suma mare de bani.Dar fiind spre sfarsitul razboiului,nu avea oportunitatea sau ocazia de a se deplasa dintr-un oras in altul asa usor;deci,pentru a se putea deplasa acasa,a fost nevoit sa simuleze o boala.Fratele sau, egoist de fire,a auzit si el de castigul fratelui sau,dar in loc sa se bucure alaturi de Ioan, in sufletul sau a incoltit samanta raului,o invidie nemarginita,ceea ce a condos la o crima orbila,infaptuita de acel om blestemat.
Dupa intoarcerea lui Ioan acasa,fratele sau si-a sporit vizitele acasa la rude.Datorita urii pentru aproape intreaga acea familie,Teodor s-a hotarat sa faca un plan de razbunare impotriva fratelui sau,plan pe care urma sa il stie doar mama lor, care datorita dragostei mari pentru Teodor(fiul mai mare),a dus acest secret cu ea in mormant.Planul parsiv a lui Teodor nu a fost aflat in totalitate de catre Ioan,el primind doar o simpla si inocenta atentionare de la mama lor, care a omis sa il avertizeze cu privre la sfarsitul tragic care il astepta.Aceasta taina a mamei lor a dus la aplicarea planului pus la cale de Teodor.Mama lor,
dupa putin timp a decedat,fapt care a dat startul razbunarii lui Teodor.
Era o zi furtunoasa de iarna,zi in care ploua si vantul batea puternic.In satul meu,numit Borz,isi facea aparitia renumitul Teodor, care inainte de a ajunge la moara fratelui sau,s-a asigurat ca le va inchide gura si ochii vecinilor cu privire la faptele groaznice care urmau sa se intample.Cel mai important martor ocular era un dumbravicean(locuitor al satului Dumbravita de Codru),numit Florin, care isi facuse drum spre moara lui Ioan, el fiind persoana care a vazut intreaga serie de crime,dar care datorita amenintarilor primite, pentru cativa ani si-a amarat sufletul cu acel secret.Intr-un final,la moara lui Ioan isi face aparitia nimeni altul decat Teodor, care isi surprinde atat fratele cat si tatal cu vizita sa neprevazuta.
Toata casa in care locuia Ioan cu familia sa era inconjurata de oamenii lui Teodor,care pazeau cu indarjire fiecare fereastra si usa a casei.Cel care ii deschise usa lui Teodor a fost tatal sau, care a fost omorat in urma a 4 lovituri de arma in cap.Urmatoarea victima a lui Teodor a fost Ioan,cel mai aprig dusman al sau care nemaiavand timp sa isi ia arma in apararea sa si a familiei sale,este impuscat si el mortal cu 7 gloante,care i-au strapuns corpul.
Motivul pentru care a planuit aceasta a fost banii.Urmatoarea sa victima a fost cumnata sa, care, primind drept promisiune elibererea sa,ii da banii lui Teodor.Sfarsitul ei este unul tragic;corpul sau a fost strapuns de un briceag si bifurcat de la gat in jos,din stomacul ei iesind putina fasole, care a fost acoperita cu pene de la o plapuma.Ultima victima a acelui criminal blestemat a fost nepotica lui de doar 2 ani,care a murit arsa de vie,fiind aruncata in focul din vatra.
Dupa ce si-a sfarsit planul,a incendiat casa,dupa care s-a intors linistit acasa in Valani, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
Dupa mai putin de 2 ore este cautat de catre seful de post al comunei si anuntat de teribila soarta a familiei fratelui sau.Ajuns la locul crimei, spre surprinderea oamenilor adunati in jurul casei, usa era incuiata pe dinafara, deci in nici un caz nu se putea lau in calcul ipoteza de suicid.Dupa cateva zile, toate victimele sale sunt ingropate.Singurul om care a avut curajul sa spuna adevarul a fost un localnic, care avea o functie importanta la primaria comunei.El a cerut dezgroparea victimelor si verificarea lor de catre un legist de la Bucuresti,deoarece el avea dovezi cum ca Teodor ar fi “cumparat” medicul legist si seful de post.Ajunsi la mormintele acelor victime, ei au observat cu claritate ca acele persone au fost ucise intr-un mod brutal.Aceasta s-a intamplat la 6 luni de la moartea familei lui Ioan.
Inca se mai puteau observa gloantele care i-au strapuns corpul lui Ioan si penele abia arse cu care a fost acoperita rana femeii.Era clar ca singurul criminal putea fi Teodor.In urma unei anchete, care a durat mai bine de un an,Teodor a fost eliberat un lipsa dovezilor.Dupa cateva saptamani,a fost chemat domnul procuror Ioan, care cu ajutorul inteligentei sale, a reusit, printr-o viclenie, sa il faca pe Teodor sa marturiseasca.Iata cum:
(Procurorul se da drept criminal in serie)
Procurorul: -Vai!Mi-am omorat sotia, copiii….Voi putrezi in iad!
Teodor: -Tu vorbesti ma?Atunci ce sa mai zic de mine?Eu mi-am omorat fratele,tatal,cumnata si nepoata…[…]
Intregul dialog a fost inregistrat de catre criminalul in serie fals,fara stirea lui Teodor.
Acesta a fost dovada suficienta pentru condamnarea lui Teodor(acesta nerecunoscand ca el a fost adevaratul criminal).A primit drept pedeapsa 25 de ani de inchisaore si o zi,zi in care oricin l-ar fi lovit in cap si el ar fi cazut jos,nu ar fi fost acuzat de crima, adica in acea zi,in ochii statului, el era un nimeni.Nu a apucat sa isi ispaseasca pedeapsa,deoarece,in al 13-lea an de inchisoare,el a ajuns sa orbeasca,ceea ce i-a adus moartea.
In acesti 13 ani, el a lucrat pe post de bucatar in inchisoare si prin faptele sale si prin comportamentul sau,daca il vedeai,nu puteai spune ca,macar intr-o clipa din viata sa,l-a mustrat constiinta(daca avea),pentru faptele sale.
de Ardelean Adriana
duminică, 7 martie 2010
Biserica "Sfintii Trei Ierarhi" din Ghighiseni(Cucuceni)
Istoria Bisericii
Este mentionat documentar faptul ca in anul 1752 existau doua biserici din lemn acoperite cu sindrila, atat in Cucuceni , cat si in satul vecin , Ghighiseni, dar se presupune ca lacasul de cult din Cucuceni a fost distrus.
Biserica de lemn din Ghighiseni a fost ridicata in anul 1730.In anul 1929 constructia devenise neincapatoare si astfel biserica a ramas in parasire,mai ales ca in acel an satul reusise sa zideasca o biserica de caramida.Biserica de lemn este vanduta in anul 1931 Internatului Diecezan(actuala policlinica)din Beius( fiind asezata in locul actualei biserici a spitalului)stramutata fiind s-a aflat aici pana in anul 1961, cand , cu aprobarea Episcopiei Ortodoxe Romane din Oradea, este donata satului Varaseni.Aici ea ramane functionala pana in anul 1999 , cand si cei de aici si-au construit o biserica noua.Astfel biserica ramane din nou parasita 7 ani, pana in 2006, cand Domnul Viorel Micula a descoperit o ruina a unei superbe biserici ardelenesti , uitata de timp si de oameni in delasare.A aflat apoi ca este chiar biserica din satul lui , biserica originara a Ghighiseniului si si-a propus sa readuca acea bisericuta arhaica in vatra ei, si sa o redeschida , mai luminoasa decat a fost ea vreodata pentru sufletele credinciosilor ce ii vor calca pragul.
In perioada 2006-2008 s-au realizat urmatoarele lucrari : biserica a fost asezata pe fundatia din beton armat si piatra, fiind tratata chimic prin biocidare, grinzile deteriorate din talpa si din bolta au fost inlocuite, iar acoperisul a fost refacut si montat paratrasnet.In interior biserica a fost impodobita cu o frumoasa pictura in tehnica tempera , cu doua policandre pictate si zece aplice, s-a reconditionat mobilierul existent si s-a completat cu mobilier nou;s-au montat geamuri noi cu grilaje din fier forjat si s-a schimbat dusumeaua.Biserica a fost iluminata in exterior si dotata cu aer conditionat , precum si cu senzori de miscare si fum.A fost ridicat un foisor pentru toaca si o clopotnita in care s-au asezat trei clopote actionate electric,s-au facut alei din beton placat cu piatra.A fost amenajat drumul de acces si o parcare in fata cimitirului.
Lucrarea Sfantului lacas a fost savarsita prin daniile facute de Viorel Micula impreuna cu fratele Ioan Micula si familiile acestora si impreuna cu mama celor doi Micula Saveta, si nu in ultimul rand Primaria Rieni , si alte donatii de la diferita familii.
Biserica a fost sfintita dupa randuiala canonica a Biserici Ortodoxe Apostolice si Ecumenice de Rasarit , prin ungerea cu Sfantul Mare Mir si prin asezarea Sfintelor Moaste in Sfanta Masa , de catre PREASFINTILUL PARINTE SOFRONIE DRINCEC, Episcopul Oradiei.Preotul acestui lacas este Preacucernicul Parinte Paroh Cristian-Gheorghe Ifrim.
Dupa o indelulungata instrainare , in 2006 Biserica se intoarce pe meleagurile unde a fost ridicata pentru prima data si aici va ramane pana Dumnezeu va vrea.
Biserica de lemn din Ghighiseni a fost ridicata in anul 1730.In anul 1929 constructia devenise neincapatoare si astfel biserica a ramas in parasire,mai ales ca in acel an satul reusise sa zideasca o biserica de caramida.Biserica de lemn este vanduta in anul 1931 Internatului Diecezan(actuala policlinica)din Beius( fiind asezata in locul actualei biserici a spitalului)stramutata fiind s-a aflat aici pana in anul 1961, cand , cu aprobarea Episcopiei Ortodoxe Romane din Oradea, este donata satului Varaseni.Aici ea ramane functionala pana in anul 1999 , cand si cei de aici si-au construit o biserica noua.Astfel biserica ramane din nou parasita 7 ani, pana in 2006, cand Domnul Viorel Micula a descoperit o ruina a unei superbe biserici ardelenesti , uitata de timp si de oameni in delasare.A aflat apoi ca este chiar biserica din satul lui , biserica originara a Ghighiseniului si si-a propus sa readuca acea bisericuta arhaica in vatra ei, si sa o redeschida , mai luminoasa decat a fost ea vreodata pentru sufletele credinciosilor ce ii vor calca pragul.
In perioada 2006-2008 s-au realizat urmatoarele lucrari : biserica a fost asezata pe fundatia din beton armat si piatra, fiind tratata chimic prin biocidare, grinzile deteriorate din talpa si din bolta au fost inlocuite, iar acoperisul a fost refacut si montat paratrasnet.In interior biserica a fost impodobita cu o frumoasa pictura in tehnica tempera , cu doua policandre pictate si zece aplice, s-a reconditionat mobilierul existent si s-a completat cu mobilier nou;s-au montat geamuri noi cu grilaje din fier forjat si s-a schimbat dusumeaua.Biserica a fost iluminata in exterior si dotata cu aer conditionat , precum si cu senzori de miscare si fum.A fost ridicat un foisor pentru toaca si o clopotnita in care s-au asezat trei clopote actionate electric,s-au facut alei din beton placat cu piatra.A fost amenajat drumul de acces si o parcare in fata cimitirului.
Lucrarea Sfantului lacas a fost savarsita prin daniile facute de Viorel Micula impreuna cu fratele Ioan Micula si familiile acestora si impreuna cu mama celor doi Micula Saveta, si nu in ultimul rand Primaria Rieni , si alte donatii de la diferita familii.
Biserica a fost sfintita dupa randuiala canonica a Biserici Ortodoxe Apostolice si Ecumenice de Rasarit , prin ungerea cu Sfantul Mare Mir si prin asezarea Sfintelor Moaste in Sfanta Masa , de catre PREASFINTILUL PARINTE SOFRONIE DRINCEC, Episcopul Oradiei.Preotul acestui lacas este Preacucernicul Parinte Paroh Cristian-Gheorghe Ifrim.
Dupa o indelulungata instrainare , in 2006 Biserica se intoarce pe meleagurile unde a fost ridicata pentru prima data si aici va ramane pana Dumnezeu va vrea.
Biserica "Sfintii Trei Ierarhi" din Ghighiseni(Cucuceni)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)