marți, 4 mai 2010

Comuna Rabagani














Comuna Răbăgani este situată în sud-estul judeţului, în Depresiunea Beiuşului, la circa 50 km de Oradea. Comuna este alcătuită din şase sate: Răbăgani, Brăteşti, Vărăşeni, Albeşti, Săucani, Sălişte de Pomezeu. Suprafaţa comunei ese de 3.570 ha, iar numărul locuitorilor este 2.367.
Cea mai mare parte a suprafeţei comunei, de 3.017 ha, constă în terenuri agricole şi păşuni.

Ocupaţiile principale ale sătenilor sunt cultivarea pământului şi creşterea animalelor care, dacă prin produsele agricole şi animaliere le asigură, în perimetrul gospodăriilor lor un trai decent, ele sunt departe de a le oferi şanse extinse pentru organizarea de ferme agricole sau zootehnice, ori asociaţii de acest fel, implicit în investirea în efective animaliere ori utilaje performante.

Din acest motiv, ce intră în combinaţie cu starea generală a satului românesc, respectiv depopularea lui prin efectul îmbătrânirii şi al părăsirii satelor de către tineri, viaţa la ţară pare a fi atinsă de o grea suferinţă- descurajarea şi lipsa interesului pentru acţiuni obşteşti şi social –culturale , neîncrederea pentru mult aşteptata şi dorita schimbare...
Răbăgani este comuna care, din fericire pentru locuitorii săi şi starea ei generală, are şansa unei schimbări structurale fundamentale.Momentul de început a fost marcat de anul 2004, anul în care la conducerea comunei, în calitate de primar, a fost ales d-nul ALEXANDRU DĂRĂBAN
Beneficiind de o bună experienţă în probleme administrative, dispunând de o profundată cunoaştere a realităţilor rurale şi având tactul şi tehnica dialogului social şi cetăţenesc, primarul Alexandru Dărăban a pornit în dificila acţiune edilitar gospodărească a mandatului său cu declaratul obiectiv electoral, care era totodată şi cea mai mare suferinţă şi deopotrivă dorinţă a tuturor locuitorilor celor şase sate ale comunei: rezolvarea problemei ALIMENTĂRII CU APĂ.În întreaga noastră comună, circa 85% dintre locuitori au apă la robinet, în case şi în gospodării.
Este rezultatul activităţii noastre unite, al consiliului local, al sprijinului deosebit şi permanent pe care ni l-a acordat preşedintele PNL Bihor, d-nul deputat Cornel Popa.
La cestă oră, la Primăria Răbăgani există studii de fezabilitate pentru modernizarea a 9 km drumuri comunale. Asfaltarea acestor drumuri va costa 5.067.711 RON. Între timp, drumurile comunale se află într-o permanentă stare de întreţinere, având deja o fundaţie bine consolidată prin pietruire şi tasare.
CĂMINE CULTURALE REABILITATE
În fiecare dintre cele şase sate ale comunei Răbăgani, căminele culturale au cunoscut o revenire la condiţia normală de aşezământ destinat vieţii spirituale, sub diferitele ei forme - de la serbări şcolare, la spectacole de dansuri şi cântece populare, la seri de dans pentru tineret, şi chiar nunţi şi baluri.Pentru aceasta, cădirile căminelor au fost supuse unor complexe lucrări de reabilitare, de la schimbarea acoperişurilor,la renovarea tencuielilor interioare şi exterioare, ornarea adecvată a sălilor şi scenelor, asigurarea unor depline condiţii pentru nunţi,cumetrii sau parastase. Nu în ultimul rând, şi poate cel mai important aspect, care a anulat în totalitate diferenţele dintre şcoala urbană şi şcoala rurală a fost introducerea apei la robinete şi chiuvete la grupurile sanitare, introducere, la fiecare şcoală şi grădiniţă, a încălziri centrale...

Clădirea dispensarului medical comunal a primit o nouă şi radicală schimbare. Culoarele cădirii, fiecare sală de aşteptare şi sigur că fiecare cabinet au fost înzestrate cu mobilier nou, cu aparatură medicală adecvată, cu apă la robinete şi cu încălzire centrală.
La starea de sănătate a populaţiei comunei veghează doi medici de familie şi un medic stomatolog. Totodată, aici funcţionează şi un centru de permanenţă care asgură veghea stării de sănătate a celor peste două mii de locuitori ai comunei.
Cele şase sate ale comunei Răbăgani au cunoscut, după anul 2004, ieşirea din bezna rurală , deci trecerea în iluminarea urbană, pe întreg cuprinsul nopţilor. Pentru aceasta au fost montete, la fiecare stâlp din intravilanul stradal al satelor, un număr de 586 corpuri de iluminat economicoase, acţionate automat.

R Ă B Ă G A N I
Prima atestare documentară a satului Răbăgani datează din anul 1552, sub denumirea de REBEGFALYA ET LAZUR. Satul mai apare cu aceeaşi denumire şi în documentele din anii 1692, din 1828 şi din nul 1851.
În documentele anului 1913 satul apare sub denumirea de RĂBĂGANI.
Localitatea Răbăgani este aşezată pe DN 76 Oradea-Deva şi pe DJ Răbăgani- Pomezeu-Dobreşti. În ultimi 4 ani, drumul judeţean a fost asfaltat, condiţiile de rulare îmbunătăţindu-se radical. Totodată, localitatea este cuprinsă în procesul unor schimbări substanţiale Astfel:

- În anul 2005 s-a început modernizarea iluminatului stradal
- La începutul anului 2006 s-a început lucrarea de alimentare cu apă în Răbăgani, mai întâi de la bazin până la marginea satului, apoi în sat, pe o lungime de 1,6 km. În anul 2007 lucrările au fost reluate în baza Ordonanţei nr.7 a Guvernului, prin proiect prevăzându-se 22,6 km reţea de apă, cuprinznd partea rămasă din Răbăgani, apoi satele Brăteşti, Vărăşeni şi Albeşti.

-Canalizarea satului Răbăgani este o altă lucrare de maximă importanţă, în prezent fiind în curs de execuţie pe străzi ale localităţii, cu termen de finalizare în cursul acestui an, 2009. Canalizarea va cuprinde o lungime de 22,8 km, staţia de epurare urmând a se construi la Vărăşeni;

-O grijă deosebită a acordat conducerea comunei unităţilor de învăţământ, în primul rând Şcolii cu clasele V-VIII. Aici învaţă un număr de 64 elevi, sub îndrumarea a 10 cadre didactice. Ca o certă dovadă a modernizării procesului de învăţământ este şi cabinetul de informatică, înzestrat cu calculatoare de ultimă generaţie.

În cealaltă parte a localităţii se află Şcoala cu clasele I-IV, cu 43 elevi, şi Grădiniţa, cu 16 preşcolari. Cum precizam, şcolile sunt dotate cu întregul material didactic necesar, sunt înzestrate cu toate condiţiile necesare bunului mers al procesului de învăţământ- reabilitare generală, curăţenie, igienă, apă curentă şi încălzire centrală.

Căminul cultural a fost supus unor schimbări radicale, de la tencuire şi zugrăvire, la parchetare şi lambrisare, la introducerea apei, a încălzirii centrale.
O preocupare constantă a fost îndreptată şi spre biserica cea nouă, fiind sprijinită pentru introducerea încălzirii centrale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu