Comuna Budureasa este situată în partea sud-estică a judeţului Bihor, la poalele versantului de vest al Munţilor Bihorului, delimitată la nord de satul Cresuia, aparţinând comunei Curăţele, la est de Staţiunea balneo-climaterică Stâna de Vale, la sud de satele Ferice şi Săud, aparţinând comunei Bunteşti, iar la vest de satul Mizieş şi oraşul Beiuş, la o distanţă de 12 km. Drumul judeţean 764/A face legătura între oraşul Beiuş, centrul comunei Budureasa şi Stâna de Vale, traversând dealurile domoale ale Buduresei . Între Mizieş şi Budureasa, drumul amintit străbate un frumos con de dejecţie, ce s-a format în ponţian, poate cel mai frumos din ţară, iar între Budureasa şi Stâna de Vale străbate un alt frumos con de dejecţie , Dealul Mare, la o altitudine de 550 m. Din zona primului con de dejecţie, Mizieş – Budureasa, îşi etalează măreţia munţii noştri : Dealul Mare, Vârful Poienii, Măgura Fericii, Cornul Munţilor, Piatra Boghii, iar spre sud Masivul Bihariei . Satul Budureasa se observă abia când ajungem în vârful Săcăturilor, la intrarea în localitate dinspre Beiuş .În zilele senine, de la Dealul Mare la al doilea con de dejecţie, putem admira cele mai încântătoare privelişti în toate direcţiile: Depresiunea Beiuşului, Munţii Codru-Moma, Măgura Fericii, zările îndepărtate din ţara lui Avram Iancu .
Comuna Budureasa se compune din satele: Budureasa-centrul comunei, Burda la distanţă de 2 km, staţiunea Stâna de Vale la o distanţă de 15 km, Saca la o distanţă de 4 km, Teleac la o distanţă de 9 km şi Sălişte de Beiuş la o distanţă de 17 km.
Între ocupaţiile locuitorilor comunei se numără:creşterea vitelor, agricultura, pomicultura şi prelucrarea lemnului. Se mai ţes în războaie ştergări, feţe de masă şi traiste. Lăzile de zestre şi alte obiecte de lemn sunt realizate de meşteri pricepuţi precum:Oancea Ioan-nr.301, Oancea Ioan-nr.285, Oraş Vasile-nr.23, Nistor Ioan-nr.171,Laza Nicolae-nr.160,Goina Gheorghe-nr.134, Laza Gheorghe-nr.136
În Săptămâna Patimilor, femeile din comuna Budureasa încondeiază cu ceară de albine ouă roşii de Paşti.Dintre cele mai îndemânatice sunt de reţinut:Chiş Viorica-nr.283, Goina Anca-nr. 29, Sala Doina-nr.184, Magda Lenuţa-nr.101.
Între preparatele culinare tradiţionale, îmbietoare sunt: plăcinta cu brânză şi cartofi, cozonacul cu nucă, balmoşul, supa de pasăre cu tăieţei de casă, sarmalele, ciorba de miel, clătitele, slănina la frigare, sosul de ciuperci dar şi sucurile naturale din fructe de pădure sau palinca de prune .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu