COMUNA SANMARTIN

Comuna Sanmartin, este situata la 7 km la S-E de Municipiul Oradea in judetul Bihor.Este strabatuta de DN 76 Oradea-Sanmartin-Baile Felix-Deva.
Comuna Sanmartin are in componenta administrativa 6 sate:Sanmartin, Haieu, Rontau, Cihei,Betfia, Cordau precum si cele doua statiuni balneoclimaterice,Baile Felix si Baile 1 Mai.
Populatia comunei Sanmartin la ultimul recensamant este de 7996 locuitori(actuala cca. 8200 locuitori).
Fondul funciar al comunei este de 6.175 ha, din care 2188 ha teren agricol.In comuna Sanmartin functioneaza 10 scoli cu 775 elevi si 7 gradinite cu 328 copii.
Domeniul sanitar este reprezentat de 1 dispensar uman,1 policlinica, 1 spital de recuperare.
Sistemul bancar si de asigurari este reprezentat de 3 agentii.
Potentialul economic al comunei Sanmartin il reprezinta activitatea turistica si in special turismul balnear.Cazarea este impartita pe diferite categorii: hoteluri,vile,pensiuni,precum si pavilioane,campinguri,casute.
Atractiile turistice sunt reprezentate de Rezervatia naturala ,,Paraul Petea'' din Baile 1 Mai, Lacul cu nuferi-Ochiul Mare.Aici isi are originea in cadrul unei bogate flore acvatice renumita speciei si totodata foarte rara Nimpheia Lotus, varietatea Thermalis,nufarul alb, precum si ,,Avenul de la Betfia,Muzeul Satului si Parcul dentrologic Haieu-Baile 1 Mai, si nu in ultimul rand Strandurile Felix(proaspat renovat si modernizat) si strandul Apollo, deschise si in timpul iernii.... ( SANDRA ALEXANDRA )

Cetatea Finis

Istoricul localităţii Finiş se împleteşte strâns cu istoricul cetăţii cu acelaşi nume, aşezată la hotarul satului Finiş, pe vârful unui pisc, cetate din care, din păcate, mai sunt doar ruinele. Anonimus, notarul regelui Bela al IV-lea, menţionează în cronica "Gesta Hungarorum" că această cetate a fost construită de Menumorut din lemn, şi reconstruită din piatră în timpul regelui Bela al IV-lea, imediat după năvălirea tătarilor (1241). Prin poziţia sa strategică cetatea apăra calea de acces spre 0radea şi părţile S-V ale Transilvaniei, dar în acelaşi timp centrele argintifere din zona Beiuşului precum şi minele de fier şi aramă de la Băiţa şi Pietroasa. În timpul domniei lui Bela al IV-lea în cetate aveau loc consfatuiri între conducătorii maghiari.

Cetatea, azi ruine, e alcătuită dintr-un complex de trei turnuri, unul fiind mai înalt, acesta este vizibil din comună. Zidurile sunt construite din bolovani colţuroşi şi masivi, zidurile sunt 1a 6-9 m unul de altul şi sunt înconjurate de şanţuri de apărare.
Cetatea Finişului este amintită sub această denumire în toate documentele medievale. O singuiră dată când regele Ferdinand I o donează lui Francisc Bary e denumită în limba maghiară "Bela-Var". Adevărat castel feudal, cetatea este o fortificaţie medievală de refugiu şi apărare. Întruneşte toate calităţile de defensivă: vedere, obstacol şi adăpost, fiind accesibilă numai dinitr-o parte. Este de remarcat faptul că Mihai Viteazul în drumul său spre Viena a poposit în cetatea Finişului timp de două zile. În lucrarea "Şcolile din Beiuş între 1828-1829" Pavel Constantin aminteşte că "la noiembrie 1599 Mihai Viteazu pune stăpânire pe cetatea Finişului". Documentele istorice arată rolul important al cetăţii în luptele cu turcii şi în răzmeriţa curuţilor.

Rapele de la Mierag

Biserica ortodoxa Pocola

                                       Biserica ortodoxa Pocola

 

         Biserica veche din Pocola , dateaza de prin anul 1690 , iar in anul 1897 se cere aprobarea consiliului  din Oradea pentru  a colecta bani pentru construirea unei noi biserici .

        Incepand cu anul 1907 in fruntea Biserici ortodoxe locale vine vrednicul Protopop Petru E. Papp  unde incepe construirea a noi biserici . Parohia nu avea casa parohiala iar scoala era necorespunzatoare.

        Din 1980 pana in present  Preot Carje Vasile so Avram Gabriel din 1997 .

Piatra Pietranilor

Piatra Pietranilor poarta acest nume deoarece aprtine de satul Pietrani. Este situata la 10 km fata de beius,strajuieste malul crisului negru si este un platou stancos de 300 de metri.
Unii cercetători identifică stânca cu un sfinx dăltuit de mâna omului cu 12 milenii înainte de Hr. Tot în acest loc, povestesc localnicii, şi-a aşezat Mihai Viteazul tabăra în anul 1600, când se îndrepta spre Praga.
Pe Piatra Petranilor au fost gasite asezari neolitice fortificate.
in varful ''Pietri'' urmeaza sa se ridice o cruce care are 33 de m inaltime si la baza acesteie un lacas de cult adica un altar de rugaciune si dupa aceea in apropiere o cladire destinata orfanilor si batranilor.
Aceasta cruce ar fi a-2-a ca marime din tara dupa Crucea Caraimanului, si ar fi vazuta din toate localitatile din Tara Beiusului. Primul pas a fost deja facut prin sfintirea lucului de catre 12 preoti si participarea a cel putin 300 de localnici din satele apropiate!

Atractii turistice de neuitat-Borz

Una dintre cele mai importante componente ale zonei Borz este dealul.Satul Borz este inconjurat de o multime de dealuri, este strabatut de Crisul Negru, si este intretaiat la capete de 2 vai :Valea Morilor si Valea lui Igas.Pe unul dintre nenumaratele dealuri din zona acestui sat, in luna mai, a fiecarui an creste Bujorul.Planta perena, apartinand familiei Ranunculaceae, bujorul este considerat "regele gradinilor", datorita frumusetii florilor sale si a parfumului deosebit al acestora. Se pare ca acest arbust ornamental isi are originea in Asia, de unde s-a raspandit in Europa si America, fiind cultivat de mai bine de 3000 de ani. Chinezii, cei care l-au cultivat primii, il numeau "sho yo", in traducere "cel mai frumos", dezvoltand un adevarat cult al bujorului, care era amintit in poezii, legende si povesti si care denumea chiar una dintre lunile anului in calendarul chinezesc (luna aprilie). In Japonia planta a fost adusa de catre misionarii budisti si asociata cu bogatia, fiind cultivate initial numai de catre reprezentantii elitei sociale.Exista doua tipuri de bujor, cel sabatic si cel pe care il gasesti in aproape orice gradina a locuitorilor din zona de campie.Bujorul salbatic este protejat de lege, si ii este interzis oricarui turist sa-l colectioneze sau sa-l distruga. In satul nostru, anual vin turisti din Ungaria, si alte tari vecine cu Romania pentru a-l atimira si a-l fotografia.Este o mandrie atat pentru noi, locuitorii acestui sat, cat si pentru vecinii nostrii sa vada ca , dincolo de dealuri, campii, sau vai, avem cu adevarat un punct forte ..ceva care sa ne caracterizeze cu adevarat.
De asemenea, satul este inconjurat si de nenumarate pesteri care nu au fost parcurse in totsliate de catre oameni,cel putin nu inca.Se spune ca una dintre pesteri are o lungime de 1 km si ca in aceasta pestera a murit un om.Acel cioban a fost primul care a descoperit-o si,curios din fire,s-a avantat in cunoasterea ei.Dar acolo si-a gasit sfarsitul.
Pe vremuri,inainte sa se faca digul,satul nostru era cu adevarat o atractie turistica pentru multi oameni,in special turisti din Ungaria sau "corturari",cum le mai zicem noi.Acestia veneau(si inca mai vin cativa),cu mare placere si petreceau saptamani la rand pe malul crisului,bucurandu-se si relaxandu-se la umbra batranilor nuci.Dar, din pacate, toate aceste lucruri sunt doar amintiri deoarece,de cand a fost construit digul,satul nostru a pierdut multi "clienti fideli".

Moise Miron Romanul

Moise Miron Romanul s-a nascut la 23 august 1828 in comuna Mizies,intr-o familie de tarni din parinitii Gheorhe Romanul si Ana Solomie.
La terminarea cursurilor primare Miron Romanul si-a continuat clasele secundare la liceul Roman Unit din Beius dupa care a plecat la Oradea unde a urmat cursurile de filozofie la Arhigimnaziul Premonstratens.
In anul 1846 s-a inscris la Institutul Teologic din Arad,iar dupa absolvire a primit functia de vicenotar si apoi notar consistorial la Episcopia Aradului, pr timpul episcopului Gherosim Rat.Noul Episcop,Precopie Ivaciovici l-a mutat la arhiva si apoi la cancelarie .In 1827 a fost numit profesor la Institutul Teologic siin acelasi an s-a calugarit la manastirea Hodos-Bodrog.A fost sfintit diacon si un an mai tarziu a fost ridicat la gradul de protodiacon.Cariera sa a cunoscut o ascendenta permanenta.In 1862 va fi inaintat la demnitatea de sincel si dupa doi ani la cea de protosinol.
A fost un stralucit om de litere,numele sau fiind prezent adeseori in paginile periodicelor vremii romanesti sau unguresti .A colaborat la Concordia aflata sub conducerea fostului sau profesorde la Beius,Sigismund Pop,la Albina condusa de Victor Babes la revista bihoreanului Alexandru Roman,Telegraful Roman si la ziarul maghiar Alfola din Arad.
S-a situat in permanenta in fruntea miscarii de emancipare national.In 1861,in calitate de presedinte al partidei romane de la Arad,in colaborare cu patriotul Gheorghe Popa de la Beius a organizat in cel mai stralucit mod campania electorala a candidatilor romani inscrisi in alegerile de deputati reusind sa obtina majoritatea voturilor din partea electoratului romanesc.
In anul 1873 a fost ales episcop al Aradului.Instalarea s-a facut cu mare fast pe data de 3 februarie 1874.Evenimentele s-au derulat deosebit de repede.
S-a stins din viata in anul 1908,lasand in urma sa o bogata activitate spirituala si politica dusa in interesul natiunii romanesti.

Mizies-Biserica Sfantul Mucenic Gheorghe

1725-a fost semnalata aici o prima biserica acoperita cu paie,intre bisericile recenzate de catre Paul Lazla.Demn de amintit este faptul ca din Mizies au ramas cunoscuti in epoca mesterii constructori de biserici Lupa si Laza Toader care au construit in 1731 biserica din Topa de Jos.
1872-preot la Mizies era Gheorge Roman,din familia viitorului episcop si mitropolit;acesta era casatorit si avea 2 copii,ca semn al prestigiului de care se bucura,casatoria preotului Gheorghe Roman fusese oficiata la Arad,chiar de episcopul din acea vreme Ioan Metianu.
1885-la 5 februarie,s-a facut o invoire pentru construirea bisericii.
1886-in iulie s-a pus piatra de temelia a biserici.
1887-la 23 octombrie s-a ridicat pe biserica Sf Cruce;biserica sa edificat prin stradania judelui comunal Daniel Romanul,fratele Mitropolitului Miron Romanul.
1888-sa terminat de construit biserica din piatra si cu acoperis din sindrila;biserica a fost sfintita la 29 august 1888 de catre Mitropolitul Miron Romanul insotit de catre episcopul Aradului Ioan Metianu.
1898-documentele mentioneaza existenta unei biserici caer nu avea casa parohiala sau alte bunuri mobile,dar avea 12 iugare de pamant bisericesc in valoare de 600 de florin si un capitol de 739 de florini si 95 de crutari.Este consemnat numarul credinciosilor 586 de suflete 289 de barbati si 297 de femei si organizarea lor in 120 de gospodarii.

Lazile de zestre de la Budureasa

Lazile de zestre de la Budureasa

Lazile de zestre se confectionau din lemn de fag.Arborele este ales din padure de catre mesterul ladar.Arborele ales pentru prelucrare trebuie sa fie cat mai frumos,fara noduri pentru a se putea prelucra cat mai usor.
Dupa ce arborele este fasonat potrivit dimensiunilor necesare se crapa in bucati potrivit cerintelor dupa care se cioplesc cu unealta numita barda.
Materialul obtinut se pune la afumat pentru a-si primi culoarea necesara,atractiva.Dupa obtinerea culorii se trece la prelucrara,relizarea obiectelor necesare ca: hambare,mese si scaune,lazi de zestre.
Dupa asamblarea acestora mesterul ladar realizeaza cu ajutorul compasului diferite forme si modele geometrice: romburi,cercuri,traseaza diferite linii,forme ca braduti,animale,case.
In hambare se pastrau cerealele,in lazile de zestre se pastrau hainele tesute in razboi cu care oamenii mergeau duminica la biserica.
Mesele,scaunele,paturile realizate reprezentau mobilierul bunicilor nostri.Aceste piese unicat le regasim in multe muzee si reprezinta o valoare inestimabila a poporului nostru.

Comuna Budureasa

Comuna Budureasa





Comuna Budureasa este situată în partea sud-estică a judeţului Bihor, la poalele versantului de vest al Munţilor Bihorului, delimitată la nord de satul Cresuia, aparţinând comunei Curăţele, la est de Staţiunea balneo-climaterică Stâna de Vale, la sud de satele Ferice şi Săud, aparţinând comunei Bunteşti, iar la vest de satul Mizieş şi oraşul Beiuş, la o distanţă de 12 km. Drumul judeţean 764/A face legătura între oraşul Beiuş, centrul comunei Budureasa şi Stâna de Vale, traversând dealurile domoale ale Buduresei . Între Mizieş şi Budureasa, drumul amintit străbate un frumos con de dejecţie, ce s-a format în ponţian, poate cel mai frumos din ţară, iar între Budureasa şi Stâna de Vale străbate un alt frumos con de dejecţie , Dealul Mare, la o altitudine de 550 m. Din zona primului con de dejecţie, Mizieş – Budureasa, îşi etalează măreţia munţii noştri : Dealul Mare, Vârful Poienii, Măgura Fericii, Cornul Munţilor, Piatra Boghii, iar spre sud Masivul Bihariei . Satul Budureasa se observă abia când ajungem în vârful Săcăturilor, la intrarea în localitate dinspre Beiuş .În zilele senine, de la Dealul Mare la al doilea con de dejecţie, putem admira cele mai încântătoare privelişti în toate direcţiile: Depresiunea Beiuşului, Munţii Codru-Moma, Măgura Fericii, zările îndepărtate din ţara lui Avram Iancu .
Comuna Budureasa se compune din satele: Budureasa-centrul comunei, Burda la distanţă de 2 km, staţiunea Stâna de Vale la o distanţă de 15 km, Saca la o distanţă de 4 km, Teleac la o distanţă de 9 km şi Sălişte de Beiuş la o distanţă de 17 km.
Între ocupaţiile locuitorilor comunei se numără:creşterea vitelor, agricultura, pomicultura şi prelucrarea lemnului. Se mai ţes în războaie ştergări, feţe de masă şi traiste. Lăzile de zestre şi alte obiecte de lemn sunt realizate de meşteri pricepuţi precum:Oancea Ioan-nr.301, Oancea Ioan-nr.285, Oraş Vasile-nr.23, Nistor Ioan-nr.171,Laza Nicolae-nr.160,Goina Gheorghe-nr.134, Laza Gheorghe-nr.136
În Săptămâna Patimilor, femeile din comuna Budureasa încondeiază cu ceară de albine ouă roşii de Paşti.Dintre cele mai îndemânatice sunt de reţinut:Chiş Viorica-nr.283, Goina Anca-nr. 29, Sala Doina-nr.184, Magda Lenuţa-nr.101.
Între preparatele culinare tradiţionale, îmbietoare sunt: plăcinta cu brânză şi cartofi, cozonacul cu nucă, balmoşul, supa de pasăre cu tăieţei de casă, sarmalele, ciorba de miel, clătitele, slănina la frigare, sosul de ciuperci dar şi sucurile naturale din fructe de pădure sau palinca de prune .

Intreprinderea miniera Dobresti (I.M.D.)

• Intra in functiune in anul 1965 ramane pana in anul 1989 agentul care polarizeaza intreaga evolutie si dezvoltare a comunei,asigurandu lccuri de munca,oferind posibilitatea unor castiguri indestulatoare,pentru familiile care aveau membri ce lucrau la exploatarea de bauxita
• Dobrestenilor a asigurat obtinerea unei productii de bauxita prelucrata de la 50.000 tone anual in primii ani de functionare a instalatiilor,la peste 355.000 tone in anii de varf d productie,cresterile sistematice fiind determinate de descoperirea si punerea in circuit productiv a noi lentile exploatabile,de modernizarile efective la instalatiile tehnologice precum si de organizarea unei bune exploatari pe toata filiera productiva.
• De asemenea trebuie evidentiat efortul constant de investigatie realizat in perioada consolidarii economice a intreprinderii atat pe filiera producriva dar mai cu seama in directia asigurarii conditiilor sociale necesare bunei desfasurari a procesului de productie respecriv dotarilor speciale prin asigurarea numarului de mijloace de transport(RABA)cu o crestere de 61la suta in anul 1989 fata de anul 1980,amenajarea instalatiilor de funicular si de cale ferata corespunzator cerintelor procesului de productie dar si prin dotarile sociale realizate deosebit de beneficiul pentru personalul muncitor cat si pentru localitatea,pentru zona
• Avand in vedere necesarul de personal de muncitori calificati si specializati care adusi din zone cu traditie in minerit,prin programul de investitii pentru punerea in functiune dar si pentru perioada urmatoare acestui moment.s-a prevazut realizarea unui puternic sector social si gospodareasc,care cuprindea 96 apartamente cu 2-3 camere,144 de locuitori, o cantina sis ala de festivitati cu peste 100 de locuri precum si un sector gospodaresc pentru ingrasarea porcilor in vederea asigurarii produselor din carne necesare preparari alimentelor pentru mineri atat la cantina cat si si pentru punctele de lucru unde muncitorii-conform legii-beneficiau gratuity de masa de pranz.
• Productia intreprinderi miniere din centrul comunal Dobresti era livrata in proportie de peste 98 la suta baneficiarului principal,careera,Intreprinderea”ALUMINA”Oradea dar si altor beneficiary din Brasov, Hunedoara, Campia Turzii, Bucuresti care foloseau bauxita in diverse procedee tehnologice

• Intreprinderea miniera Dobresti a fost unitatea economica de baza in zona,in perioada pana 1989 care a asigurat locuri de munca si posibilitatile de castig pentru un mare numar de locuitori ai satelor din zona a polarizat existenta cetatenilor comunei dobresti prin implicatia pe care le-a provocat in dezvoltarea economico-sociala a zonei

• Intreprindearea miniera in desursul existentei sale de peste 35 de ani a fost condusa de specialisti in domeniu, unii dintre acestia dovedind certe calitati manageriale,care au influentat evolutia si rezultatele exploatariide bauxite din aceasta zona

• Activitatea directorilor competenti din aceasta unitate a contribuit la formarea subordonatilor ca buni organizatori ai locurilor de munca priceputi si receptivi in relatiile cu oamenii capabili de rezolvari majore in teren in mina sau in sectoarede suprafata

• In prezent directorul intreprinderii miniere este Pele Tanase din anul 2000,este al VIII lea director.